Azi, 18 februarie, a fost o zi foarte importanta pentru noi, o zi pe care am asteptat-o cu nerabdare si cu speranta ca vom primi alte vesti bune. Un timp am crezut ca nu vom putea ajunge la Bucuresti din cauza vremii, insa Dumnezeu a tinut cu noi si am avut vreme buna. Am plecat de acasa cu mii de rugaciuni in gand si am ajuns la cabinetul d-lui dr. Burloiu la timp. Aici am intalnit un om bun si un medic cu experienta si rabdarea de a explica pe intelesul nostru starea lui Stefan.Dl doctor a pregatit tot pentru a face potentialele vizuale si toata analiza a decurs in liniste. Desi speram din tot sufletul sa auzim vesti bune, banuiam, dupa expresia medicului, ca nu va putea sa ne spuna ce vroiam noi sa auzim. L-am simtit pus in dificultatea de a da o veste proasta. Si vestea a venit.....Stefan nu vede! M-am abtinut din rasputeri sa nu plang; nici nu am reusit sa-mi privesc sotul in ochi. Mi-am dat seama, fara sa ma uit la el, ca vestea l-a sagetat si l-a durut la fel de mult ca pe mine. Ne-am intors acasa fara sa schimbam macar un cuvant legat de rezultat. Pentru noi deja e limpede ce avem de facut....am pierdut poate doar o lupta, nu toata batalia.....vom lupta in continuare pentru revenirea lui. Faptul ca nu vede nu ne va impiedica sa speram ca poate totusi se va ridica in picioare, ca va sta in fund sau ca ne vom intelege cu el. De acum stim ca va trebui neaparat un RMN pentru a vedea in ce stare este creierasul, insa pana atunci mai avem de trecut un hop, operatia de polipi. Rugati-va pentru noi sa trecem cu bine de anestezia generala, avem nevoie de gandurile voastre bune!
Incet, dar cu pasi siguri vom reusi sa-l facem bine pe Stefan!
va doresc mult succes si cele mai bune ganduri de la mine...va tin pumnii si va ajut cu tot ce pot...nu ezitati sa ma contactati...in curand am sa va contactez eu insa pana atunci aveti grija de voi si va spun sincer...va iubesc!!!
RăspundețiȘtergereMultumim din tot sufletul si ne bucuram ca ne esti alaturi, prieten drag. :*:*
RăspundețiȘtergere